Topul mall-urilor bucureștene: Cum au ajuns marile centre comerciale la venituri din chirii de peste 900 de milioane de lei în 2017

Andreea Rotaru

, Real Market

Avansul consumului din ultimii ani, antrenat de creșterea salariilor românilor, s-a reflectat direct în veniturile pe care proprietarii de centre comerciale din București le-au obținut din exploatarea lor. Real Estate Magazine vă prezintă o analiză a rezultatelor financiare înregistrate de mall-urile din Capitală anul trecut, precum și tendințele în cele mai mari piețe de retail din țară.

Cele mai mari 11 mall-uri bucureștene au înregistrat anul trecut venituri cumulate din chirii de peste 930 de milioane de lei, în creștere cu 18% față de anul 2016, arată o analiză realizată de Real Estate Magazine pe baza rezultatelor raportate la Ministerul de Finanțe. În ansamblu, magazinele prezente în mall-urile din Capitală au avut vânzări totale de peste șase miliarde de lei anul trecut, având în vedere că, în general, chiriile reprezintă circa 15% din vânzările unui retailer, potrivit unei cutume din piața imobiliară.

Creșterea constantă a consumului din ultimii ani a dus invariabil la o mărire substanțială a cifrelor de afaceri ale retailerilor. În același timp, datele statistice arată că, în România, numărul vizitatorilor mall-urilor este cu 20% peste media europeană, românii asociind centrele comerciale cu un stil de viață, nu doar cu o destinație pentru cumpărături. Aceste aspecte au dus la o creștere consistentă a veniturilor din chirii”, a explicat, pentru Real Estate Magazine, Corina Stamate, center manager în cadrul JLL România. Ea a mai spus că, în prezent, mall-urile fac parte din comunitatea fiecărui oraș, fiind principala și, în unele cazuri, unica destinație de cumpărături și petrecere a timpului liber pentru locuitori. „Lipsa comerțului stradal a ajutat, de asemenea, la accentuarea rolului pe care centrele comerciale îl au în cadrul preferințelor consumatorilor”, a afirmat Stamate.

AFACERI ȘI PROFIT

Trei dintre centrele comerciale din București – Băneasa Shopping City, AFI Cotroceni și Mega Mall – au fost responsabile anul trecut pentru mai bine de jumătate din veniturile înregistrate, cumulat, de companiile care dețin mall-uri în Capitală.

Locul I: 233 de milioane de lei, Băneasa Developments

Compania Băneasa Developments, prin care oamenii de afaceri Gabriel Popoviciu și Radu Dimofte controlează zona comercială a proiectului Băneasa din București, se află în vârful ierarhiei, cu venituri de aproape 233 de milioane de lei anul trecut, în creștere cu peste 5% față de 2016. În același timp, și profitul net al companiei a avansat cu aproape 13%, la puțin peste 80 de milioane de lei. De altfel, Băneasa Developments a anunțat anul trecut că ar putea investi, până în 2026, 1,7 miliarde de euro în extinderea platformei comerciale din nordul Capitalei, precum și în proiecte de birouri și rezidențiale în zonă.

Locul II: 171 de milioane de lei, AFI Cotroceni

Locul al doilea în topul celor mai mari mall-uri din București în funcție de veniturile obținute din exploatare este ocupat de AFI Cotroceni, controlat de dezvoltatorul israelian AFI Europe. Centrul comercial a avut anul trecut venituri din chirii de peste 171 de milioane de lei, în creștere cu 4% față de 2016, însă în același timp a înregistrat o pierdere de aproape 45 de milioane de lei, față de un profit net de 207 milioane de lei cu un an înainte. Chiar la finalul lunii iunie, AFI Europe a cumpărat un teren de 43.000 de metri pătrați în apropierea mall-ului și a parcului de afaceri AFI Park, valoarea tranzacției fiind de 23 de milioane de euro. „Achiziţia ne va permite să ne dezvoltăm proiectele din Bucureşti, parte din demersurile noastre de a ne extinde operaţiunile pe piaţa de clădiri de birouri, de retail şi rezidenţială. Primul pas post-achiziţie va consta în identificarea celei mai bune utilizări a terenului, pe care putem construi până la 100.000 de metri pătraţi”, a spus Doron Klein, CEO-ul AFI Europe România.

 

Locul III: 123 de milioane de lei, Mega Mall

În topul celor mai mari centre comerciale se află și Mega Mall, deschis în 2015 de fondul de investiții NEPI, care a avut anul trecut încasări din exploatare de peste 123 de milioane de lei, în creștere cu 4% față de 2016. De asemenea, compania pe care este înregistrat mall-ul a reușit să-și mai diminueze din pierderi anul trecut, ajungând la pierderi de aproape 78 de milioane de lei în 2017, față de aproape 95 de milioane de lei în 2016.

Primele mall-uri dezvoltate în București, București Mall și Plaza România, deținute de turcii de la Anchor, au avut anul trecut venituri cumulate din chirii de circa 93 de milioane de lei, în creștere cu 53% față de 2016, în timp ce pierderile s-au accentuat cu 44%, ajungând la peste 48 de milioane de lei.

Locul IV: 83 de milioane de lei, ParkLake

ParkLake, un mall deschis în a doua jumătate a anului 2016 de portughezii de la Sonae Sierra și de grupul irlandez Caelum Development, a reușit să ajungă la venituri din exploatare de circa 83 de milioane de lei în 2017.

 

Locul V: 29 de milioane de lei, Veranda Mall

De asemenea, Veranda Mall, un alt centru comercial deschis în 2016, a avut venituri din chirii de peste 29 de milioane de lei. Centrul comercial aflat în zona Obor este controlat de familia Pogonaru.

Cifra de afaceri cumulată a celor 11 mall-uri bucureștene a fost în creștere anul trecut comparativ cu anul 2016 și datorită faptului că aceste două centre comerciale – ParkLake și Veranda Mall – au fost inaugurate în a doua parte a anului 2016, motiv pentru care nu au obținut venituri din chirii pe întreg parcursul acelui an, iar 2017 a fost primul an complet de funcționare.

Aproape toate mall-urile din București și-au majorat anul trecut veniturile obținute din chirii, singurul centru comercial care și-a diminuat acest indicator fiind Grand Arena, deținut de un grup de investitori francezi. Conform datelor publicate la Ministerul de Finanțe, compania sub care este înregistrat mall-ul aflat în sudul Bucureștiului a avut în 2017 venituri de puțin peste 30 de milioane de lei, în scădere cu aproape 5% față de anul anterior. De asemenea, mall-ul a avut anul trecut pierderi de 3,6 milioane de lei, față de un profit net de 3,9 milioane de lei cu un an înainte.

 

EXTINDERI ȘI MODERNIZĂRI

La finalul primului trimestru al acestui an, stocul de retail din București a ajuns la peste 1,1 milioane de metri pătrați, iar pe termen scurt nu sunt anunțate livrări de noi proiecte în Capitală, ci doar posibile extinderi sau modernizări/relocări, potrivit informațiilor oferite de JLL România. Printre proiectele de extindere anunțate se numără Colosseum Mall, cu 16.500 de metri pătrați, respectiv Veranda Mall, cu 6.000 de metri pătrați. Totodată, în a doua parte a anului, centrul comercial Liberty Center va începe un proiect de reamenajare care vizează parterul, zona de parcare și cea de restaurante și de entertainment de la etajul 2.

Ultimele inaugurări de noi mall-uri în București au avut loc în 2016, când au fost deschise Veranda Mall, respectiv ParkLake.

Gradul de ocupare a majorității centrelor este destul de ridicat, de peste 95%, doar câteva mall-uri din București fiind încă sub 90%”, a declarat, pentru Real Estate Magazine, Corina Stamate. Fiecare sector din București are în prezent cel puțin două scheme de retail importante, fie că vorbim de parcuri de retail sau de centre comerciale de tip mall-uri. De aceea, tendința anului 2018 este de a regândi mixul de chiriași, fie prin extinderi, fie prin relocări, mergând în direcția creșterii atractivității centrului și a adresării corecte nevoilor consumatorilor. „Așteptările vizitatorilor încep să crească în ceea ce privește oferta de retail aferentă fiecărui mall, dar mai ales să fie adaptată specificului proprietății – mall tip destinație, de proximitate, retail park etc.”, a spus Stamate. Ea a adăugat că fiecare centru comercial din București a ajuns deja la un anumit nivel de maturitate, astfel încât proprietarii trebuie să readapteze mixul punând accent pe noile tendințe: food & beverages, respectiv entertainment.

NOI TRANZACȚII

Chiar dacă deocamdată niciun dezvoltator nu are planuri concrete privind construcția unei noi scheme de retail în București, acest lucru nu înseamnă că investitorii nu mai sunt interesați de acest segment al pieței imobiliare din Capitală. În primăvara acestui an, compania MAS Real Estate din Africa de Sud a cumpărat proiectul Militari Shopping de la grupul Atrium European Real Estate Limited, pentru suma de 95 de milioane de euro, tranzacția urmând să fie finalizată până la sfârșitul trimestrului al treilea din acest an.

Piața de spații comerciale a înregistrat anul trecut o premieră, în sensul în care 2017 a fost primul an în care închiderile de centre comerciale au depășit volumul deschiderilor, potrivit datelor furnizate de compania de consultanță imobiliară Activ Property Services. Pentru prima oară în ultimii 15 ani, nu a fost deschis niciun centru comercial nou anul trecut, iar stocul total s-a diminuat cu 11.160 de metri pătrați, după ce extinderea cu 6.800 de metri pătrați a AFI Palace Cotroceni a fost contrabalansată de închiderea centrului Vitantis, conform datelor companiei Activ Property Services, făcute publice la începutul acestui an.

În ansamblu, România se situează pe ultimele poziții între țările europene din punctul de vedere al densității de spații comerciale la mia de locuitori, cu o valoare de 104 metri pătrați, potrivit unei analize de anul trecut a companiei de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox. Centrele comerciale reprezintă 57% din volumul total, însumând aproximativ 2,05 milioane de metri pătrați. Restul este împărțit între parcuri de retail – 34% și galerii comerciale – 9%.

În ceea ce privește densitatea spațiilor de centre comerciale la mia de locuitori, Norvegia înregistrează cea mai ridicată valoare – 921 de metri pătrați, fiind urmată de Estonia – 656 de metri pătrați și Luxemburg – 522 de metri pătrați. La polul opus, cea mai scăzută densitate a spațiilor comerciale este înregistrată în Grecia, unde există doar 56 de metri pătrați la mia de locuitori.

 

Leave a Reply