Prin deontologia ce trasează estetica și funcționalitatea, atât arhitectura, cât și urbanismul trebuie să se regăsească în serviciul omului. Proiectul experimental ce redă o nouă identitate orășelului francez Dax o demonstrează în noi valențe când suferința unor condiții medicale incurabile schimbă radical abordarea confortului.
DUPĂ VÂRSTA DE 65 DE ANI, una din trei persoane este lovită de tulburări degenerative care provoacă o slăbire graduală a funcțiilor creierului, determinând, printre altele, pierderea
memoriei, a judecății, comprehensiunii și limbajului. Chiar incurabile, odată detectate de timpuriu, formele demenței – între care boala Alzheimer se distinge drept cea mai frecventă – pot fi însă ținute sub control.
Inspirat de lectura unui studiu asupra unei inițiative similare, pusă în practică în 2009, în Weesp, Olanda, noul orășel reprezintă proiectul de suflet al regretatului om politic Henri Emmanuelli, care a dorit să remedieze cumva situația celor 150.000 de cazuri noi ce apar anual în Franța.
Odată oferit Înaltul Patronaj al Președintelui Franței, ulterior unor studii de fezabilitate, la începutul anului 2016 a fost organizat un concurs european pentru implementare, în urma căruia
au fost desemnați câștigători un birou danez în colaborare cu arhitecți locali.
Dax, un orășel aflat la o oră și jumătate distanță de Bordeaux, va fi agreat oficial ca propunere în luna februarie 2016.
Astfel, pentru maestra Nathalie Grégoire, noile coordonate vor fi reprezentate de facilitarea deplasării, sensul direcției, orientarea vizuală și memoria, provocare ce o va inspira să preia inima citadelei medievale din regiunea Landes, pentru ca locuitorii să nu se simtă copleșiți de spații cu care nu reușesc a se familiariza.
Implicând o investiție de 29 de milioane de euro obținută din finanțări regionale direcționate de administrația departamentului Landes, care a stabilit, totodată, un fond de șapte milioane de
euro destinat cheltuielilor operaționale, construcția noului orășel a fost demarată pe data de 30 mai 2018.
Acoperind o suprafață de cinci hectare, cele patru cartiere ce preiau ca identitate estetică peisajele care se desfășoară între pădure și țărm cuprind câte opt căsuțe, fiecare primind între șapte și opt pacienți rezidenți. Îngrijirile medicale se disting printr-o curajoasă abordare ce implică studiul beneficiilor pe care le poate garanta libertatea deplină, fără medicație și chiar fără presiunea pe care o poate aduce prezența halatelor albe.
Deși reținuți pentru propria lor siguranță între hotarele orășelului, pacienții se bucură de menținerea legăturii cu cei apropiați, în spiritul respectului pentru gusturi și ritmul vieții fiindu-le dedicate un teatru, cu o capacitate de a oferi concerte în auditoriu, precum și diverse platforme pentru activități culturale.
Costul rezidenței în noul orășel va fi de 66 de euro pe zi, aproximativ costul convențional al îngrijirilor într-un cămin destinat pacienților afectați de boala Alzheimer.
Salutat de peste 400 de organizații neguvernamentale, proiectul va fi monitorizat inclusiv de către un Centru de Resurse, cercetătorii coabitând alături de 120 de pacienți, 120 de
voluntari și 100 de îngrijitori rezidenți angajați din diverse arii medicale, între care neurologie, infirmieri, asistenți gerontologie, psihologi, psihoterapeuți, ergoterapeuți sau psihomotricieni.
Politica medicală a stabilit, în același timp, zece locuri rezervate pacienților sub 60 de ani.
Considerat un proiect experimental, randamentul său va influența și alte regiuni similare.
