Românii fac primii pași spre dezvoltarea „smart”

Municipalitățile din România încep să exploreze investițiile în dezvoltare sub conceptul de „smart city”, investiții care au potențialul de a genera beneficii de sute de milioane de euro pentru orașe și să asigure folosirea mai eficientă a resurselor.

Proiecte-pilot sunt dezvoltate în marile orașe precum Constanța, Brașov sau București, însă progresul cel mai mare este înregistrat în Alba Iulia, care ar urma să devină primul oraș „smart” anul viitor, când România sărbătorește Centenarul Marii Uniri.

Conceptul de oraș „smart” înglobează o mulțime de indicatori, iar prin intermediul tehnologiei, aceștia pot ajuta autoritățile să acționeze rapid pentru ameliorarea unei probleme în oraș. Soluții pentru gestionarea traficului, a parcărilor, dar și supravegherea calității aerului și zgomotului din orașe pot fi obținute cu ajutorul investițiilor în tehnologiile inteligente.

Potențialul dezvoltării de locuințe inteligente

Dezvoltarea sub conceptul orașelor inteligente aduce în discuție și investițiile în clădirile în care oamenii locuiesc sau își desfășoară activitatea profesională. În București, se dezvoltă Cartierul Solar, în urma unei investiții totale de 45 milioane de euro, fiind primul ansamblu rezidențial din România dotat cu panouri solare fotovoltaice pentru generarea de energie verde. La finele anului viitor, proiectul prevăzut cu 15 blocuri ar trebui finalizat în întregime. Acesta este doar un exemplu al modului în care dezvoltatorii încep să investească în proiecte cu eficiență energetică ce pot aduce economii importante proprietarilor.

„Tehnologiile inteligente pot fluidiza traficul și scădea numărul accidentelor, pot eficientiza consumul energetic sau oferi flexibilitate producătorilor industriali.”

Cei mai activi investitori în zona de sustenabilitate sunt jucătorii din zona de birouri, comercial și logistică, potrivit BuildGreen, firma de consultanță care ajută dezvoltatorii să obțină certificări pentru proiecte imobiliare. De exemplu, Portland Trust este primul dezvoltator care a implementat pompele de căldură geotermale, dar și panourile solare în cadrul complexului de birouri Oregon Park.

„Un semnal pozitiv pe piața imobiliară a venit în acest an și dinspre segmentul rezidențial, unde tot mai mulți investitori iau în calcul dezvoltarea unor proiecte durabile din punct de vedere al sustenabilității, care ar aduce avantaje nete pentru potențialii cumpărători într-o piață tot mai puternic concurențială. Astfel, pe termen scurt și mediu, vom vedea tot mai multe proiecte rezidențiale certificate sustenabil și o majorare a interesului din partea companiilor din industrie, care vor dori să dezvolte unități de producție conform normelor sustenabile și ecologice”, arată reprezentanții BuildGreen.

Lucrurile evoluează rapid pe segmentul rezidențial, în București existând deja un prototip de casă inteligentă, numit EFdeN. Dezvoltat de un grup de peste 40 de tineri, proiectul EFdeN s-a transformat în prima bază de cercetare pentru locuințele viitorului, scopul final fiind promovarea acestei soluții sustenabile la nivelul României, dar și în afara țării.

Casa inteligentă dezvoltată de români are toate sistemele automatizate, fie că vorbim de echipamentele de ventilare sau de instalațiile sanitare, iar locuința are capacitatea de a se adapta la nevoile utilizatorilor pentru a reduce costurile de exploatare.

De exemplu, producerea de apă caldă menajeră se face în principal prin intermediul sistemului de panouri solare. Totodată, prepararea apei calde de consum menajer se realizează cu ajutorul pompei de căldură aer-apă sau al rezistenței electrice, potrivit prezentării proiectului.

Prototipul este parter+etaj, dar dezvoltatorii locuinței au venit cu proiectul unui ansamblu gândit pentru variante cu o cameră, două camere, trei camere sau duplex în diverse așezări. Inițiatorii EFdeN au propus varianta dezvoltării unui complex rezidențial cu locuințe inteligente într-un fost sit industrial abandonat în zona gării Obor.

Viena, cel mai „inteligent” oraș din lume

Viena este cel mai „inteligent” oraș din lume, conform clasamentului Smart City Index, realizat de compania de consultanță Roland Berger pentru anul 2017. Austriecii au început dezvoltarea de la 

zero a unui nou cartier numit Aspern, care reprezintă și un obiect de cercetare. Valoarea totală a 

proiectului se ridică la 5,5 miliarde de euro, iar construcția complexului a început în anul 2008. În total, Aspern va acoperi 2,4 kilometri pătrați. Obiectivul final al dezvoltatorilor este ca în cartier să existe 20.000 de locuitori și un număr similar de locuri de muncă.

Locuințele sunt înțesate cu senzori care transmit în permanență cantități uriașe de date către un centru de cercetare din care face parte și conglomeratul Siemens. Interesant este că deși unele clădiri sunt prevăzute cu panouri solare și pompe de căldură, cartierul este conectat la sistemul centralizat de căldură al Vienei. Cercetătorii vor să obțină soluții care pot fi aplicate cu ușurință la actualul stoc de clădiri din capitala Austriei.

Zeci de proiecte „smart city” în Alba Iulia

Lucrurile încep să se miște și în țara noastră, iar Alba Iulia a atras parteneri privați pentru dezvoltarea a zeci de proiecte sub conceptul de smart city. Chiar dacă nu vorbim despre construcția unor noi cartiere „inteligente”, municipalitatea lucrează la integrarea sistemelor digitale în zona de transporturi și parcări, dar și la multiple facilități de informare în zona turistică.

„Tehnologiile inteligente pot fluidiza traficul și scădea numărul accidentelor, pot eficientiza consumul energetic sau oferi flexibilitate producătorilor industriali. Astfel, ele fac viața mai ușoară pentru fiecare dintre noi”, susține George Cătălin Costache, CEO-ul
Siemens România. Compania a inclus Alba Iulia într-un studiu internațional despre „smart cities”, iar una dintre concluzii relevă faptul că implementarea tehnologiilor prezentate în studiu ar putea genera, cumulat pe o perioadă de 35 de ani, beneficii directe și indirecte de 532 milioane de euro pentru oraș.

Investiția pe care Alba Iulia ar trebui să o facă în tehnologii inteligente s-ar ridica la 227 de milioane de euro, cea mai mare sumă urmând să meargă în zona de infrastructură energetică. Primăria a derulat până acum proiecte de dezvoltare a infrastructurii cu ajutorul fondurilor europene și al banilor veniți de la Guvern.

„Investiția într-un sistem inteligent de control al iluminatului stradal este, potrivit studiului, cea mai avantajoasă din perspectiva randamentului pe termen scurt. Cercetarea arată că un program de iluminat inteligent ar putea genera economii la electricitate de 14 GWh, bazat pe o reducere de 73% a consumului de energie pentru iluminat. Această economie este echivalentul cererii de energie a 5.000 de locuitori, anual. În plus, pe termen lung, investițiile în rețele electrice inteligente ar genera beneficii de peste 300 de milioane de euro. Tehnologiile de integrare a energiei regenerabile în rețea sau utilizarea contoarelor inteligente se numără printre sistemele ce aduc beneficii importante”, precizează cei de la Siemens.

Revenind la Alba Iulia, studiul arată că, printr-un sistem de senzori care ar înregistra locurile de parcare disponibile și apoi ar distribui informația utilizatorilor pe sistemele GPS sau direct pe telefoane printr-o aplicație, s-ar reduce ambuteiajele, iar șoferii ar economisi, anual, 44.000 de ore petrecute în trafic, adică echivalentul a 860.000 de euro.

Între timp, Bucureștiul va avea anul viitor primele 40 de stații de încărcare pentru mașini electrice. Sorin Chiriță, city managerul Capitalei, a explicat că „acest lucru face parte din strategia noastră de parking și din conceptul nostru de smart city”.

„De ce nu s-au făcut lucruri până acum? Cauzele sunt multiple: proiecte care se schimbă în funcție de priorități, documentația foarte stufoasă… Oamenii trebuie să înțeleagă că ceea ce se face, se face pentru ei. Este pentru prima dată în istoria Bucureștiului când s-a constituit un grup de lucru pentru a se discuta pe marginea transportului din Capitală. Sunt pași pe care i-am făcut într-un timp foarte scurt. Bucureștiul are 228.000 de metri pătrați, la o populație de aproape 1,9 milioane de locuitori – care vrea fiecare automobilul său. Unde în Europa s-au construit mall-uri în mijlocul orașului? Unde în Europa se fac spitale în centrul orașului? Bucureștiul este campion la gradul de motorizare”, a spus Chiriță, referindu-se la provocările dezvoltării sub conceptul „smart” în București, conform Agerpres.

Cel mai recent Eurobarometru despre percepția calității vieții din 83 de orașe din Europa clasează Bucureștiul pe primul loc în ceea ce privește insatisfacția față de poluarea fonică și a aerului.

În privința infrastructurii energetice din oraș, compania Enel a anunțat că va continua instalarea a peste 150.000 de contoare inteligente în regiunile Muntenia Sud (inclusiv București), Banat și Dobrogea.

Leave a Reply