Potrivit unei analize realizate de Imobiliare.ro, interesul pentru achiziția de apartamente a avut în ultimii patru ani o traiectorie general crescătoare în toate marile orașe ale țării. Cele mai semnificative majorări ale cererii au fost consemnate pe segmentul locuințelor nou construite, în orașe precum Timișoara cererea triplându-se, fapt ce dovedește ascensiunea rapidă a pieței noi, care a ajuns să o depășească, ca popularitate, pe cea veche. De menționat este că, pe fondul provocărilor în materie de finanțare, ritmul de creștere a cererii de locuințe a încetinit vizibil în 2016, acest indicator înregistrând, în unele cazuri, chiar ușoare scăderi.

București:
Din 2012 încoace, volumul căutărilor pentru locuințele noi din Capitală a consemnat, per total, un avans de 351% – spre comparație, cererea pentru apartamentele vechi s-a majorat în acest răstimp cu doar 86%. Pe segmentul nou, cea mai mare creștere anuală (de 100% de la un an la altul) a fost consemnată în anul 2015; pe locul al doilea se situează anul 2013 (cu un plus de 93%), în vreme ce în 2014 cererea a crescut cu 23%.

În ciuda evoluției pozitive per ansamblu a celor două segmente de piață, în 2016 ambele s-au confruntat cu o ușoară scădere a căutărilor din partea potențialilor cumpărători: -4% pentru apartamentele noi, respectiv -18% pentru cele vechi. Acest fapt poate fi explicat prin perioadele de expectativă apărute în piață pe fondul schimbărilor din domeniul creditării. În urma acestor ajustări, nivelul cererii pentru cele două segmente ale rezidențialului bucureștean se situează la un nivel egal, situație fără precedent până acum.

Brașov:
În orașul de la poalele Tâmpei, cererea pentru apartamentele nou construite a crescut constant în ultimii patru ani, ajungând la un avans de 274% față de 2012. Cele mai mari creșteri au fost consemnate în anii 2015 (73%) și 2013 (54%), urmați de 2014 (24%) și 2016 (14%). În aceeași perioadă, interesul pentru locuințele vechi s-a majorat per ansamblu cu doar 70%; de menționat este, însă, că acesta a trecut și prin doi ani de scăderi, respectiv 2014 (-10%) și 2016 (-13%). În ciuda evoluțiilor diferite ale celor două segmente, popularitatea apartamentelor vechi o întrece în continuare pe cea a apartamentelor noi în Brașov.

Cluj-Napoca:
Orașul de pe Someș este singurul dintre cele analizate în care cererea pentru apartamentele noi o depășește pe cea pentru locuințele din blocurile vechi în toată perioada analizată. (Acest fapt poate fi explicat prin existența unei oferte competitive de locuințe noi, atât în oraș, cât și în împrejurimi.) Prin urmare, creșterea interesului pentru segmentul nou (care are un statut dominant în piață) a fost mai mică decât cea consemnată pe segmentul vechi, respectiv 163%, față de 267%. Cererea pentru apartamentele noi a înregistrat doi ani de creștere, respectiv 2013 (74%) și 2015 (72%), și doi de scădere, respectiv 2014 (-2%) și 2016 (-11%). În schimb, interesul pentru blocurile vechi s-a înscris pe un curs constant ascendent în perioada menționată, cele mai mari creșteri având loc în 2013 (70%) și 2015 (60%), iar cele mai mici în 2014 (15%) și 2016 (17%).

Constanța:
În orașul de la malul mării, cererea pentru segmentul rezidențial nou s-a majorat cu 210% din 2012 încoace, în timp ce segmentul vechi a consemnat o creștere de 96%. Interesul pentru apartamentele noi a înregistrat cele mai mari salturi în 2013 (74%) și 2015 (71%), în vreme ce în 2014 a avut loc o creștere de 11%, iar în 2016 o scădere de 7%. În schimb, căutările pentru locuințele vechi au scăzut în 2014 (cu 22%), dar s-au majorat anul acesta cu 9%.

Iași:
În capitala Moldovei, interesul pentru achiziția de apartamente a consemnat cele mai mari variații din ultimii patru ani: 127% pe segmentul vechi și 775% pe segmentul nou (salt explicat, în parte, și de creșterea foarte mare a volumului de oferte). Interesant este că, dacă până în 2014 ritmul de creștere a celor două segmente a fost relativ apropiat, în 2015 piața rezidențială nouă a cunoscut un avans de 203%, reușind astfel să depășească nivelul cererii pentru cea veche. După un plus de 8%, supremația apartamentelor noi se menține și anul acesta, în condițiile în care interesul pentru apartamentele vechi a scăzut cu 16%.

Timișoara:
În orașul de pe Bega, căutările potențialilor cumpărători pe segmentul apartamentelor au crescut constant din 2012 încoace, atât pe segmentul nou, cât și pe cel vechi – cel dintâi a consemnat însă un avans mai mare, respectiv 344%, față de 216%. Cele mai semnificative majorări ale interesului pentru apartamentele noi au avut loc în anii 2015 (91%) și 2013 (61%), în vreme ce 2016 a adus un plus de doar 4%. Pe segmentul vechi, cel mai mare salt, de 85%, a avut loc în anul 2013; anul acesta, însă, cererea a crescut cu doar 17% (față de 37% în 2015).

Ritmul de creștere a prețurilor încetinește, dar apartamentele din România sunt mai scumpe cu 8% decât anul trecut

 Pe parcursul lunii noiembrie 2016, prețul mediu solicitat pentru apartamentele disponibile spre vânzare la nivel național (noi și vechi) s-a majorat ușor, cu 0,2% mai exact, de la 1.042 la 1.044 de euro pe metru pătrat util. Potrivit Indicelui Imobiliare.ro, valoarea actuală este cu 8,3% mai mare decât cea valabilă în perioada similară a anului trecut, respectiv 964 de euro pe metru pătrat util. Dintre marile orașe analizate în detaliu, majoritatea au consemnat scăderi, excepțiile fiind Cluj-Napoca și Timișoara, unde marja de creștere a prețurilor la 12 luni depășește pragul de 10%.

București:
În Capitală, pretențiile proprietarilor s-au diminuat în noiembrie cu 1,1%, de la 1.141 la 1.129 de euro pe metru pătrat; în prezent, așteptările acestora se situează cu 3,1% peste nivelul înregistrat în urmă cu un an, respectiv 1.095 de euro pe metru pătrat. Declinul consemnat a fost susținut în mod exclusiv de apartamentele noi, care s-au ieftinit cu 2,5% (de la 1.198 la 1.168 de euro pe metru pătrat util), în timp ce locuințele din blocurile vechi s-au apreciat cu 1,1% (de la 1.062 la 1.074 de euro pe metru pătrat util).

Brașov:
În orașul de la poalele Tâmpei, prețul mediu solicitat de vânzători a scăzut cu 0,8% în noiembrie (de la 908 la 901 euro pe metru pătrat util), dar este cu 3,4% mai mare decât în urmă cu un an (când ajungea la 871 de euro pe metru pătrat). În decurs de o lună, apartamentele vechi s-au scumpit cu 0,9% (de la 904 la 912 euro pe metru pătrat), iar cele noi au cunoscut un declin de 6,3%, de la 926 la 868 de euro pe metru pătrat.

Cluj-Napoca:
În orașul de pe Someș, Indicele Imobiliare.ro a înregistrat un avans de 1,7% într-un interval de 30 de zile (de la 1.222 la 1.243 de euro pe metru pătrat util), situându-se la o diferență (pozitivă) de 10,4% față de aceeași perioadă din 2015 (când ajungea la 1.126 de euro pe metru pătrat). Pe parcursul lui noiembrie, apartamentele vechi s-au apreciat cu 1,8% (de la 1.257 la 1.279 de euro pe metru pătrat util), iar cele noi cu 1,3% (de la 1.170 la 1.185 de euro pe metru pătrat util).

Constanța:
În orașul de la malul mării, apartamentele s-au ieftinit, în medie, cu 0,2% în noiembrie (de la 957 la 955 de euro pe metru pătrat util), dar sunt cu 4,7% mai scumpe decât în perioada similară a anului trecut (când costau 912 euro pe metru pătrat util). O tendință descendentă a fost consemnată de locuințele vechi, care s-au depreciat cu 0,3% (de la 949 la 946 de euro pe metru pătrat), în vreme ce unitățile locative nou construite s-au scumpit cu 0,6% (de la 988 la 994 de euro pe metru pătrat).

Iași:
În capitala Moldovei, Indicele Imobiliare.ro a consemnat, per ansamblu, o scădere de 0,6% în noiembrie, de la 900 la 895 de euro pe metru pătrat util; valoarea actuală este cu 3,8% mai mare decât cea valabilă la sfârșitul lui 2015 (862 de euro pe metru pătrat). Apartamentele vechi s-au scumpit cu 2% (de la 881 la 899 de euro pe metru pătrat), iar cele noi s-au ieftinit cu 3,7% (de la 925 la 891 de euro pe metru pătrat util).

Timișoara:
În orașul de pe Bega, pretențiile vânzătorilor s-au majorat cu 0,7% în decurs de o lună (de la 1.029 la 1.036 de euro pe metru pătrat util) și se situează cu 10,6% peste nivelul consemnat în urmă cu un an, respectiv 937 de euro pe metru pătrat. Apartamentele vechi s-au scumpit cu 0,6% în noiembrie (de la 1.026 la 1.032 de euro pe metru pătrat), iar cele noi cu 0,4% (de la 1.042 la 1.046 de euro pe metru pătrat).

CBRE: Bucureştiul, în topul marilor oraşe IT din Europa

Bucureştiul ocupă un loc de frunte în rândul marilor oraşe europene din punct de vedere al competitivităţii tehnologice şi IT, arată un raport realizat de CBRE privind dezvoltarea sectorului IT şi tehnologie din Europa.

Astfel, Bucureştiul este clasat pe locul 8 în topul european al destinaţiilor IT&Tech, înaintea unor oraşe precum Amsterdam, Milano, Moscova sau Istanbul. De asemenea, Capitala ocupă locul 4 în topul oraşelor europene cu cea mai mare creştere a numărului de angajaţi în IT.

În perioada 2010 – 2015, Bucureştiul a avut o rată de creştere de 28,21% a angajaţilor din aceste sectoare, conform datelor CBRE.

Raportul CBRE subliniază că ritmul de creştere a angajărilor în sectorul IT în ultimii cinci ani în Europa a depăşit rata angajărilor în întreaga economie europeană şi este de aşteptat ca tendinţa pozitivă să continue.

Berlin, Dublin, München sau Viena, dar şi câteva oraşe europene din pieţele emergente, cum ar fi Budapesta, Bucureşti sau Istanbul, înregistrează dezvoltări accelerate în industria IT, mai arată datele CBRE.

„Cererile de spaţii de birouri ale companiilor din outsourcing şi IT sunt un adevărat motor pentru dezvoltarea pieţei imobiliare; practic, jumătate din toate tranzacţiile efectuate în România au fost pentru aceste companii. Ne bucurăm să vedem că Bucureştiul – şi România, în general – îşi consolidează o reputaţie stabilă şi performantă în Europa în sectorul tehnologic şi în IT şi ne aşteptăm în continuare la o dinamică efervescentă a altor sectoare ale economiei”, subliniază Mihai Păduroiu, MRICS, Head of Advisory & Transaction Services | Investor Leasing | Office, CBRE.

Programul Prima Casă a fost modificat, locuințele noi vor fi favorizate

Băncile vor primi garanții reduse la 40% din valoarea creditelor pentru finanțarea achizițiilor de locuințe mai vechi de cinci ani, în timp ce pentru locuințele construite sau consolidate în vederea riscului seismic în ultimii cinci ani – termen care curge de la data recepționării lucrărilor – garanția va fi menținută la 50%, a decis Guvernul, încercând astfel să împingă finanțările către locuințele noi sau consolidate.

„Prin stimularea achiziției de locuințe noi în cadrul programului se urmărește interesul general de dinamizare a activității de construcții, cu efecte antrenante în economie și asupra creării de noi locuri de muncă, și de implementare a unor măsuri menite să prevină accentuarea dezechilibrelor existente între cererea și oferta de locuințe”, este argumentul Guvernului. Solicitările în lucru vor fi soluționate după forma curentă a legii, potrivit căreia garanția este de jumătate din valoarea creditului, indiferent de vechimea locuinței. De la lansarea programului în anul 2009, ca măsură anticriză a guvernului Boc, până la finele lunii octombrie 2016, au fost acordate 201.080 de garanții, în valoare totală de 17,24 miliarde de lei, precizează Finanțele. Acest lucru înseamnă că băncile au acordat credite, cu avans de doar 5%, de circa 34 miliarde de lei, peste jumătate din volumul total de credite pentru locuințe din sistemul bancar românesc.

Prima Casă a devenit principalul credit ipotecar în România, în defavoarea creditelor ipotecare clasice, unde avansul este mai ridicat, de la 15% în sus, și dobânzile au fost o vreme mai mari.

De la începutul anului 2016 și până la finele lunii octombrie, au fost acordate 30.044 de garanții, în valoare totală de 2,8 miliarde de lei.

Până în prezent, în cadrul programului au fost înregistrate 767 de cereri de plată, din care, până la data de 24 noiembrie, au fost plătite 502, iar valoarea totală a garanțiilor plătite către bănci este de 41,7 milioane de lei, arată Ministerul Finanțelor Publice (MFP).

Un număr de 129 de cereri de executare, în valoare totală de 540.281 lei, au fost respinse la plată. Din garanțiile executate, un număr de 13 garanții, în valoare totală de 1.028.670 lei, au fost repuse în vigoare, iar diferența până la 767 de cereri de executare a garanțiilor înregistrate este reprezentată de cereri retrase de la plată, garanțiile aferente fiind încă în vigoare.

MFP estimează la circa 300.000 numărul locuințelor necesare anual pentru nevoile populației, care își modifică structura prin divorț, căsătorii, copii. Doar circa 50.000 din acest necesar e acoperit de construcția de locuințe noi în fiecare an.

Băncile vor primi garanții de 10 miliarde de lei în următorii cinci ani, care vor susține credite de 21 – 22 miliarde de lei, în condițiile în care garanțiile se vor împărți egal între locuințele noi și cele vechi, potrivit calculelor MFP. 200.000 de noi locuințe și/sau locuințe consolidate vor fi cumpărate cu garanții de stat, estimează Finanțele, cu o medie de aproximativ 40.000/an, la o valoare medie a locuinței de circa 60.000 euro.